Despre UTA /III/

Am vazut jocul cu Mioveniul incheiat la egalitate 1-1.
Un joc foarte slab din orice punct de vedere pentru un om normal.
Vazind acest joc,mi-am pus nai multe intrebari.
De ce ii trebuie Aradului stadion de nu stiu cite mii de locuri,cind la un meci merg maxim 3.000 de spectatori.
Cu Mioveniul au fost 1.500.
Cu Damila Maciuca o sa fie 100.
Si acestia vor sa vada jocul gratis.
Cum ajuta suporterii echipa.
Napoli in serie B a avut o medie de spectatori de peste 40.000.
In liga a doua,,majoritatea abonati.
Are rost sa cheltuiesti miliarde pentru 3000 sau 100  de oameni care vor totul gratis.
Are rost sa aduci niste nulitati din Brazilia care sunt departe de Pele ca cerul de pamint.Pentru cine sa ii aduci de fapt.Pentru ce sa-i platesti.
Ramin la parerea mea .
Aceasta echipa UTA infiintata de un Baron din dragostea lui prea mare pentru fotbal trebuia desfiintata in 1979 cind a retrogradat in B prima oara..Nu o mai umilea Turtul,Sanatatea Cluj si alte echipe de mina patra.
Raminea umilita doar de Ghizdeanu si  de Gloria Buzau.
Nu se unea cu Liberty.
Nu cersea locul Fortunei Covaci, un sat de 100 de case.
Baronul a facut-o dupa chipul Arsenaluli din Londra,nu dupa chipul Laminorului Nadrag.                                                                                                                                                 Mai existaechipaasta.                                                                                                                                   Arsenalul e bine merci.
Atunci trebuia
A disparut Venusul.
Adisparut Chinezul.
A disparut Ripensia.
Disparea si UTA.
Nu isi mai batea nimeni joc de transpiratia si geniul lui Petschovschi,de tehnica iesita din comun a lui Stibinger,.de seriozitatea lui Leretter si Poszonyi,de ambitia lui Gabor Biro.
Atunci stadionul era neincapator.
Tata si fiul intrau la meci doi pe un bilet Plateau bilet.Elevii si studentii primeau bilet la jumatate de pret.
Nu intra nimeni gratis ,inafara oficialitatilor.Asta in vremea comunistilor.
Baronul era primul care isi cumpara bilet.Era un exemplu.In 1946.
Jocul era un spectacol adevarat.
Ca sa-l vezi trebuia sa platesti.
Pentru ce sunt toate cheltuielile astea.
Pentru cine
Aradul merita o echipa cu adevarat ,cind la meci sunt etapa de etapa, 7500 de spectatori platitori si abonati indiferent de adversar si inca 20.000 care stau pe linga stadion si privesc jocul pe un ecran urias.
20.000 ,impreuna cu cei din stadion ,sunt sigur ca nu au vazut acest meci.
Pentrucinevremechipa.                                                                                                                                               Ce urit arata un stadion de 20.000 locuri cu 100 de spectatori in el.