Luiz Felipe Scolari revine pe banca tehnica a Braziliei pe care a mai antrenat-o in 2001 si 2002.
Era greu ca Mano Menezes sa reziste pina dupa CM 2014.
Brazilia nu mai vrea sa rateze titlul mondial cum a facut-o in 1950,cind a fost pentru prima oara tara organizatoare.
Menezes nu a cistigat in acest an medalia de aur la JO,singura care lipseste din palmaresul de invidiat al nationalei auri-verde.
A incercat o multime de jucatori in cei trei ani cit a stat pe banca
I-a chemat la un moment dat si pe Kaka si pe Ronaldinho.
A jucat multe jocuri cu jucatori ce activeaza in Brazilia si America de Sud.
A incercat,a selectionat o granada de jucatori sa se convinga de potentialul fotbalului brazilian actual.
Am urmarit mai toate jocurile Braziliei.
Brazilia de azi nu mai este cea din 1958,1962 sau cea din 2002.
Este o echipa din primele zece din lume.
Are si un dejavantaj ,ca este direct calificata la mondiale.
Timp de patru ani joaca numai jocuri amicale cu citeva exceptii totusi
Copa America unde nu a convins si JO unde a luat argintul.
Va fi greu pentru Scolari sa alcatuiasca o echipa viitoare campioana mondiala intr-un an si jumatate.
In jurul lui Neymar,a lui Oscar,Ramires,Leandro Damiao.
Nu mai sunt Pele,Zico,dr.Socrates,Romario,Ronaldo,Rivaldo.
Scolari trebuie sa faca o echipa,in care vedeta sa fie echipa.
Va fi foarte greu.
Nu imposibil
Un lucru pe care foarte putini probabil il stiu.
Al doilea fotbalist brazilian din toate timpurile ca valoare,dipa Pele este considerat ...Garrincha.
E normal daca ne gindim ca din 55 de jocuri cu el in teren, Brazilia a pierdut doar unu,cu Portugalia la CM din 1966.
vineri, 30 noiembrie 2012
joi, 29 noiembrie 2012
Bravo lor
Patru echipe din Provincie sunt in semifinalele Cupei României la fotbal.
Bravo lor !
Campioana CFR Cluj, fosta campioana Otelul Galati, cele două echipe din Ploiesti, fosta campioană Petrolul şi recent mutata la Giurgiu ,Astra
Cupa Romaniei va fi in Provincie în anul competiţional 2012/13.
Unii cistiga cupe si campionate si altii latră de dimineaţa pânâ seara la televizor. Să ramână în veci cu lătratul! Semifinalele sunt:
CFR Cluj-Astra şi
Petrolul-Otelul.
Se joacă tur-retur. Sincer, aş dori o finală Petrolul-Astra,jucată pe modernul stadion din Ploiesti, care să fie arbitrată de Ovidiu Haţegan din Arad.
Bravo lor !
Campioana CFR Cluj, fosta campioana Otelul Galati, cele două echipe din Ploiesti, fosta campioană Petrolul şi recent mutata la Giurgiu ,Astra
Cupa Romaniei va fi in Provincie în anul competiţional 2012/13.
Unii cistiga cupe si campionate si altii latră de dimineaţa pânâ seara la televizor. Să ramână în veci cu lătratul! Semifinalele sunt:
CFR Cluj-Astra şi
Petrolul-Otelul.
Se joacă tur-retur. Sincer, aş dori o finală Petrolul-Astra,jucată pe modernul stadion din Ploiesti, care să fie arbitrată de Ovidiu Haţegan din Arad.
Nu îmi place
Nu îmi place că în ţara asta peste tot e multă mizerie.
Fumează toată lumea.
Elev, elevă, student, studentă, profesor,etc.
Unde fumează acolo aruncă chiştocul.
Beau suc.
Elev, elevă, student, studentă, ţăran, ţărancă, domn, doamnă.
Unde beau sucul acolo lasă butelia.
Pe peron, pe stradă, în pădure, pe câmp
Peste tot.
Lumea manâncă pe stradă, pe uliţă.
Codul bunelor maniere spune că nu se manâncă pe stradă şi nici nu se fumează.
Dacă fumează lasă chiştocul.
Dacă mănâncă lasă resturile pe stradă, pe uliţă, în pădure..
Nu contează unde.
In Arad, în Craiova, în Ploieşti, în gară, în tren, în pădure.
Peste tot e la fel.
Peste tot e România.
Se începe o lucrare.
Se termină.
Nu pasajele de la ieşirile din Arad.
Astea trebuiau să fie gata în cinci iulie 2012.
Nici Dumnezeu nu cred ca stie cind se vor termina.
Alte lucrări se termină.
Dar rămân gropi neastupate, şanţuri nefăcute,trotuare neterminate,etc.etc.
Moloz, cărămidă, traverse,betoane,fier betoan, şine de cale ferata,( astea din fier se adună de către alţii) etc.,etc.
Dacă vreţi să vedeţi mormane, stive de gunoaie mergeţi pe valea Prahovei aşa zisa perlă a Romaniei.
Cine face curăţenie în această ţară şi când?
Fumează toată lumea.
Elev, elevă, student, studentă, profesor,etc.
Unde fumează acolo aruncă chiştocul.
Beau suc.
Elev, elevă, student, studentă, ţăran, ţărancă, domn, doamnă.
Unde beau sucul acolo lasă butelia.
Pe peron, pe stradă, în pădure, pe câmp
Peste tot.
Lumea manâncă pe stradă, pe uliţă.
Codul bunelor maniere spune că nu se manâncă pe stradă şi nici nu se fumează.
Dacă fumează lasă chiştocul.
Dacă mănâncă lasă resturile pe stradă, pe uliţă, în pădure..
Nu contează unde.
In Arad, în Craiova, în Ploieşti, în gară, în tren, în pădure.
Peste tot e la fel.
Peste tot e România.
Se începe o lucrare.
Se termină.
Nu pasajele de la ieşirile din Arad.
Astea trebuiau să fie gata în cinci iulie 2012.
Nici Dumnezeu nu cred ca stie cind se vor termina.
Alte lucrări se termină.
Dar rămân gropi neastupate, şanţuri nefăcute,trotuare neterminate,etc.etc.
Moloz, cărămidă, traverse,betoane,fier betoan, şine de cale ferata,( astea din fier se adună de către alţii) etc.,etc.
Dacă vreţi să vedeţi mormane, stive de gunoaie mergeţi pe valea Prahovei aşa zisa perlă a Romaniei.
Cine face curăţenie în această ţară şi când?
marți, 27 noiembrie 2012
Achim Nica
În aceste zile ne-a părăsit un nume de referinţă pentru tradiţiile şi obiceiurile noastre, Achim NICA.
A fost doinitorul numărul unu al Banatului. L-am văzut de nenumărate ori pe scena Căminului cultural din Târnova. EL şi Doina Banarului din Caransebeş, El si Ana Pacatiuş, EL şi Dumitru Chepeţan, EL şi Florentin Iosif, EL si Valeria Colojoară, El şi mulţi alţii...
N u era om în sat să nu-i fi plăcut măcar un cântec din repertoriul lui.
L-am auzit de mic copil doinind "Patru boi leagănă caru", "La Obreja-ntr-o grăgină", "Săracă copilărie".
L-am ascultat pe Florentin Iosif cu "Banii,banii" şi "La birtuţu din pădure"... Am ascultat-o pe Valeria Colojoară . Am ascultat-o si pe Ana Pacatiuş cu "Mândruliţă ,mândră almăjană".
Cât de frumos cânta Dumitru Chepeţan "Gugulan cu car cu mere"!
Erau o gramada de instrumentisti talentati la Doina Banatului.
În vremea aceea nu oricine putea să fie promovat. În orice domeniu. Şi era foarte bine.
Achim Nica ! Ce voce! Ce repertoriu ! Unde suntem ? Guta,Vijelie,Salam si nu marile nume ale acestei ţări.
Cine dracu ne-a prostit in asa hal ?
O lacrimă pentru cel ce a fost, pentru noi toţi, ACHIM NICA!
A fost doinitorul numărul unu al Banatului. L-am văzut de nenumărate ori pe scena Căminului cultural din Târnova. EL şi Doina Banarului din Caransebeş, El si Ana Pacatiuş, EL şi Dumitru Chepeţan, EL şi Florentin Iosif, EL si Valeria Colojoară, El şi mulţi alţii...
N u era om în sat să nu-i fi plăcut măcar un cântec din repertoriul lui.
L-am auzit de mic copil doinind "Patru boi leagănă caru", "La Obreja-ntr-o grăgină", "Săracă copilărie".
L-am ascultat pe Florentin Iosif cu "Banii,banii" şi "La birtuţu din pădure"... Am ascultat-o pe Valeria Colojoară . Am ascultat-o si pe Ana Pacatiuş cu "Mândruliţă ,mândră almăjană".
Cât de frumos cânta Dumitru Chepeţan "Gugulan cu car cu mere"!
Erau o gramada de instrumentisti talentati la Doina Banatului.
În vremea aceea nu oricine putea să fie promovat. În orice domeniu. Şi era foarte bine.
Achim Nica ! Ce voce! Ce repertoriu ! Unde suntem ? Guta,Vijelie,Salam si nu marile nume ale acestei ţări.
Cine dracu ne-a prostit in asa hal ?
O lacrimă pentru cel ce a fost, pentru noi toţi, ACHIM NICA!
9 decembrie 2012
9 decembrie 2012 poate deveni o zi istorică pentru România În România se votează.
Pentru ca fiecare cetăţean care a implinit 18 ani să aibă drept de vot românii au luptat secole în şir.
S-au făcut sacrificii. E păcat să ne batem joc de cei care au luptat pentru acest drept.
Unii au făcut ani grei de puşcărie. Condiţia obligatorie e ca fiecare să votăm.
Prin votul nostru îi sancţionăm pe cei care timp de patru ani şi-au bătut joc de noi..
Prin votul nostru ne dorim mai bine pentru această ţară. Fiecare cetaţean al acestei ţări trebuie să voteze.
Odată la patru ani românii trebuie să voteze Să nu stea acasă . Nu trebuie să lase pe alţii să le hotărască soarta.
Dacă nu ştim ce vrem, n-avem decât să suportăm chinul pe care ni l-am hotărât. Ni l-am decis noi ,nu altii
Fiecare trebuie să voteze. Prin ploaie, prin ger, prin zăpadă, pe vreme bună, trebuie să meargă la vot. În România, soarta şi-o hotărăsc românii.
Trebuie să demonstrăm lumii că ştim să ne hotărâm soarta, că nu suntem un popor de lasi, un popor de slugi la cheremul lui Merkel şi Barosso.
14-15 milioane de români au drept de vot. Ei hotărăsc soarta acestei ţări . Nu Merkel, nici Barosso. Ei să voteze la ei, Ei nu vor să fie slugile noastre, Noi de ce să fim slugile lor.
Cinste românilor care nu şi-au dorit să fie slugile altora, să joace după cum le cântă alţii.
Pentru ca fiecare cetăţean care a implinit 18 ani să aibă drept de vot românii au luptat secole în şir.
S-au făcut sacrificii. E păcat să ne batem joc de cei care au luptat pentru acest drept.
Unii au făcut ani grei de puşcărie. Condiţia obligatorie e ca fiecare să votăm.
Prin votul nostru îi sancţionăm pe cei care timp de patru ani şi-au bătut joc de noi..
Prin votul nostru ne dorim mai bine pentru această ţară. Fiecare cetaţean al acestei ţări trebuie să voteze.
Odată la patru ani românii trebuie să voteze Să nu stea acasă . Nu trebuie să lase pe alţii să le hotărască soarta.
Dacă nu ştim ce vrem, n-avem decât să suportăm chinul pe care ni l-am hotărât. Ni l-am decis noi ,nu altii
Fiecare trebuie să voteze. Prin ploaie, prin ger, prin zăpadă, pe vreme bună, trebuie să meargă la vot. În România, soarta şi-o hotărăsc românii.
Trebuie să demonstrăm lumii că ştim să ne hotărâm soarta, că nu suntem un popor de lasi, un popor de slugi la cheremul lui Merkel şi Barosso.
14-15 milioane de români au drept de vot. Ei hotărăsc soarta acestei ţări . Nu Merkel, nici Barosso. Ei să voteze la ei, Ei nu vor să fie slugile noastre, Noi de ce să fim slugile lor.
Cinste românilor care nu şi-au dorit să fie slugile altora, să joace după cum le cântă alţii.
sâmbătă, 24 noiembrie 2012
Inchinarea
Mihai Eminescu - Scrisoarea III
.....
Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băţ.
Baiazid, privind la dânsul, îl întreaba cu dispreţ:
- Ce vrei tu?
- Noi? Bună pace! Si de n-o fi cu bănat,
Domnul nostru-ar vrea sa vază pe măritul împărat. La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de cort
Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port.
- Tu esti Mircea?
- Da-mpărate!- Am venit să mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini. - Orice gând ai, împărate, şi oricum vei fi sosit,
Cât suntem încă pe pace, eu îti zic: Bine-ai venit !
Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierţi;
Dar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne cerţi,
Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,
Să ne dai un semn si nouă de mila Măriei tale... De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris si pentru noi,
Bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i razboi.
- Cum? Când lumea mi-e deschisa, a privi gândeşti că pot
Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?
O, tu nici visezi, bătrâne, câţi în cale mi s-au pus!
Toata floarea cea vestita a întregului Apus,
Tot ce sta în umbra crucii, împarati si regi s-adună
Sa dea piept cu uraganul ridicat de semilună.
S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta,
Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,
Fulgerele adunat-au contra fulgerului care
În turbarea-i furtunoasa a cuprins pamânt si mare.
N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face,
Si Apusul îsi împinse toate neamurile-ncoace;
Pentru-a crucii biruinta se miscara râuri-râuri,
Ori din codri rascolite, ori stârnite din pustiuri;
Zguduind din pace-adânca ale lumii începuturi,
Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,
Se miscau îngrozitoare ca paduri de lanci si sabii,
Tremura înspaimântata marea de-ale lor corabii!...
La Nicopole vazut-ai câte tabere s-au strâns
Ca sa steie înainte-mi ca si zidul neînvins.
Când vazui a lor multime, câta frunza, câta iarba,
Cu o ura ne'mpacata mi-am soptit atunci în barba,
Am jurat ca peste dânsii sa trec falnic, fara pas,
Din pristolul de la Roma sa dau calului ovas...
Si de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?
Si, purtat de biruinta, sa ma-mpiedec de-un mosneag?
- De-un mosneag, da, împarate, caci mosneagul ce privesti
Nu e om de rând, el este domnul T;arii Românesti.
Eu nu ti-as dori vrodata sa ajungi sa ne cunosti,
Nici ca Dunarea sa-nece spumegând a tale osti. Dupa vremuri multi venira, începând cu acel oaspe,
Ce din vechi se pomeneste, cu Dariu a lui Istaspe;
Multi durara, dupa vremuri, peste Dunare vrun pod,
De-au trecut cu spaima lumii si multime de norod;
Împarati pe care lumea nu putea sa-i mai încapă Au venit si-n tara noastra de-au cerut pamânt si apă -
Si nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa te-nspaimânt,
Cum venira, se facura toti o apa s-un pamânt.
Te falesti ca înainte-ti rasturnat-ai valvârtej
Ostile leite-n zale de-mparati si de viteji?
Tu te lauzi ca Apusul înainte ti s-a pus?...
Ce-i mâna pe ei în lupta, ce-au voit acel Apus?
Laurii voiau sa-i smulga de pe funtea ta de fier,
A credintei biruinta cata orice cavaler.
Eu ? Îmi apar saracia si nevoile si neamul...
Si de-aceea tot ce misca-n tara asta, râul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iara tie dusman este,
Dusmanit vei fi de toate, far-a prinde chiar de veste;
N-avem osti, dara iubirea de mosie e un zid
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid !
Baiazid, privind la dânsul, îl întreaba cu dispreţ:
- Ce vrei tu?
- Noi? Bună pace! Si de n-o fi cu bănat,
Domnul nostru-ar vrea sa vază pe măritul împărat. La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de cort
Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port.
- Tu esti Mircea?
- Da-mpărate!- Am venit să mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini. - Orice gând ai, împărate, şi oricum vei fi sosit,
Cât suntem încă pe pace, eu îti zic: Bine-ai venit !
Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierţi;
Dar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne cerţi,
Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,
Să ne dai un semn si nouă de mila Măriei tale... De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris si pentru noi,
Bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i razboi.
- Cum? Când lumea mi-e deschisa, a privi gândeşti că pot
Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?
O, tu nici visezi, bătrâne, câţi în cale mi s-au pus!
Toata floarea cea vestita a întregului Apus,
Tot ce sta în umbra crucii, împarati si regi s-adună
Sa dea piept cu uraganul ridicat de semilună.
S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta,
Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,
Fulgerele adunat-au contra fulgerului care
În turbarea-i furtunoasa a cuprins pamânt si mare.
N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face,
Si Apusul îsi împinse toate neamurile-ncoace;
Pentru-a crucii biruinta se miscara râuri-râuri,
Ori din codri rascolite, ori stârnite din pustiuri;
Zguduind din pace-adânca ale lumii începuturi,
Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,
Se miscau îngrozitoare ca paduri de lanci si sabii,
Tremura înspaimântata marea de-ale lor corabii!...
La Nicopole vazut-ai câte tabere s-au strâns
Ca sa steie înainte-mi ca si zidul neînvins.
Când vazui a lor multime, câta frunza, câta iarba,
Cu o ura ne'mpacata mi-am soptit atunci în barba,
Am jurat ca peste dânsii sa trec falnic, fara pas,
Din pristolul de la Roma sa dau calului ovas...
Si de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?
Si, purtat de biruinta, sa ma-mpiedec de-un mosneag?
- De-un mosneag, da, împarate, caci mosneagul ce privesti
Nu e om de rând, el este domnul T;arii Românesti.
Eu nu ti-as dori vrodata sa ajungi sa ne cunosti,
Nici ca Dunarea sa-nece spumegând a tale osti. Dupa vremuri multi venira, începând cu acel oaspe,
Ce din vechi se pomeneste, cu Dariu a lui Istaspe;
Multi durara, dupa vremuri, peste Dunare vrun pod,
De-au trecut cu spaima lumii si multime de norod;
Împarati pe care lumea nu putea sa-i mai încapă Au venit si-n tara noastra de-au cerut pamânt si apă -
Si nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa te-nspaimânt,
Cum venira, se facura toti o apa s-un pamânt.
Te falesti ca înainte-ti rasturnat-ai valvârtej
Ostile leite-n zale de-mparati si de viteji?
Tu te lauzi ca Apusul înainte ti s-a pus?...
Ce-i mâna pe ei în lupta, ce-au voit acel Apus?
Laurii voiau sa-i smulga de pe funtea ta de fier,
A credintei biruinta cata orice cavaler.
Eu ? Îmi apar saracia si nevoile si neamul...
Si de-aceea tot ce misca-n tara asta, râul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iara tie dusman este,
Dusmanit vei fi de toate, far-a prinde chiar de veste;
N-avem osti, dara iubirea de mosie e un zid
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid !
.........
In 2012 altfel se pune problema cu Barroso si Merkel !
Despre partea închinarii ...e vorba.
Despre partea închinarii ...e vorba.
Unde sunteti voi :Ştefan CEL MARE, Ioan Voda CEL CUMPLIT, dar mai ales
vineri, 23 noiembrie 2012
MIHAI EMINESCU
Mihai Eminescu
Împărat şi Proletar
Pe banci de lemn, în scunda taverna mohorâta,
Unde patrunde ziua printre feresti murdare,
Pe lânga mese lunge, statea posomorâta,
Cu fete-ntunecoase, o ceata pribegita,
Copii saraci si sceptici ai plebei proletare.
Ah! - zise unul - spuneti ca-i omul o lumina
Pe lumea asta plina de-amaruri si de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candida si plina,
Murdara este raza-i ca globul cel de tina,
Asupra carui dânsul domneste pe deplin.
Spuneti-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se îngradira
Cu-averea si marirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furara, în veci vezi cum conspira
Contra celor ce dânsii la lucru-i osândira
Si le subjuga munca vietii lor întregi.
Unii plini de placere petrec a lor viata,
Trec zilele voioase si orele surâd.
În cupe vin de ambra - iarna gradini, verdeata,
Vara petreceri, Alpii cu fruntile de gheata -
Ei fac din noapte ziua s-a zilei ochi închid.
Virtutea pentru dânsii ea nu exista. Însa
V-o predica, caci trebui sa fie brate tari,
A statelor greoaie care trebuie-mpinse
Si trebuiesc luptate razboaiele aprinse,
Caci voi murind în sânge, ei pot sa fie mari.
Si flotele puternice s-armatele faloase,
Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
S-acele milioane, ce în gramezi luxoase
Sunt strânse la bogatul, pe cel sarac apasa,
Si-s supte din sudoarea prostitului popor.
Religia - o fraza de dânsii inventata
Ca cu a ei putere sa va aplece-n jug,
Caci de-ar lipsi din inimi speranta de rasplata,
Dupa ce-amar muncirati mizeri viata toata,
Ati mai purta osânda ca vita de la plug?
Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Si v-a facut sa credeti ca veti fi rasplatiti...
Nu! moartea cu viata a stins toata placerea -
Cel ce în asta lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, caci morti sunt cei muriti.
Minciuni si fraze-i totul ce statele sustine,
Nu-i ordinea fireasca ce ei a fi sustin;
Averea sa le aperi, marirea s-a lor bine,
Ei bratul tau înarma ca sa lovesti în tine,
Si pe voi contra voastra la lupta ei va mân'.
De ce sa fiti voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastra abia puteti trai?
De ce boala si moartea sa fie partea voastra,
Când ei în bogatia cea splendida si vasta
Petrec ca si în ceruri, n-au timp nici de-a muri?
De ce uitati ca-n voi e si numar si putere?
Când vreti, puteti prea lesne pamântul sa-mpartiti.
Nu le mai faceti ziduri unde sa-nchid-avere,
Pe voi unde sa-nchida, când împinsi de durere
Veti crede c-aveti dreptul si voi ca sa traiti.
Ei îngraditi de lege, placerilor se lasa,
Si sucul cel mai dulce pamântului i-l sug;
Ei cheama-n voluptatea orgiei zgomotoase
De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase:
Frumsetile-ne tineri batrânii lor distrug.
Si de-ntrebati atuncea, voua ce va ramâne?
Munca, din care dânsii se-mbata în placeri,
Robia viata toata, lacrimi pe-o neagra pâine,
Copilelor patate mizeria-n rusine...
Ei tot si voi nimica; ei cerul, voi dureri!
De lege n-au nevoie - virtutea e usoara
Când ai ce-ti trebuieste... Iar legi sunt pentru voi,
Voua va pune lege, pedepse va masoara
Când mâna v-o întindeti la bunuri zâmbitoare,
Caci nu-i iertat nici bratul teribilei nevoi.
Zdrobiti orânduiala cea cruda si nedreapta,
Ce lumea o împarte în mizeri si bogati!
Atunci când dupa moarte rasplata nu v-asteapta,
Faceti ca-n asta lume sa aiba parte dreapta,
Egala fiecare, si sa traim ca frati!
Sfarmati statuia goala a Venerei antice,
Ardeti acele pânze cu corpuri de ninsori;
Ele stârnesc în suflet ideea neferice
A perfectiei umane si ele fac sa pice
În ghearele uzurei copile din popor!
Sfarmati tot ce atâta inima lor bolnava,
Sfarmati palate, temple, ce crimele ascund,
Zvârliti statui de tirani în foc, sa curga lava,
Sa spele de pe pietre pâna si urma sclava
Celor ce le urmeaza pân' la al lumii fund!
Sfarmati tot ce arata mândrie si avere,
O! dezbracati viata de haina-i de granit,
De purpura, de aur, de lacrimi, de urât -
Sa fie un vis numai, sa fie o parere,
Ce far' de patimi trece în timpul nesfârsit.
Ziditi din darmature gigantici piramide
Ca un memento mori pe al istoriei plan;
Aceasta este arta ce sufletu-ti deschide
Naintea veciniciei, nu corpul gol ce râde
Cu mutra de vânduta, cu ochi vil si viclean.
O! aduceti potopul, destul voi asteptarati
Ca sa vedeti ce bine prin bine o sa ias';
Nimic... Locul hienei îl lua cel vorbaret,
Locul cruzimii vechie, cel lins si pizmataret,
Formele se schimbara, dar raul a ramas.
Atunci va veti întoarce la vremile-aurite,
Ce mitele albastre ni le soptesc ades,
Placerile egale egal vor fi-mpartite,
Chiar moartea când va stinge lampa vietii finite
Vi s-a parea un înger cu parul blond si des.
Atunci veti muri lesne fara de-amar si grija,
Feciorii-or trai-n lume cum voi ati vietuit,
Chiar clopotul n-a plânge cu limba lui de spija
Pentru acel de care norocul avu grija;
Nimeni de-a plânge n-are, el traiul si-a trait.
Si boale ce mizeria s-averea nefireasca
Le nasc în oameni, toate cu-ncetul s-or topi;
Va creste tot ce-n lume este menit sa creasca,
Va bea pân-în fund cupa, pân' va vrea s-o zdrobeasca,
Caci va muri când nu va avea la ce trai.
....
1874, 1 decembrie
Unde patrunde ziua printre feresti murdare,
Pe lânga mese lunge, statea posomorâta,
Cu fete-ntunecoase, o ceata pribegita,
Copii saraci si sceptici ai plebei proletare.
Ah! - zise unul - spuneti ca-i omul o lumina
Pe lumea asta plina de-amaruri si de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candida si plina,
Murdara este raza-i ca globul cel de tina,
Asupra carui dânsul domneste pe deplin.
Spuneti-mi ce-i dreptatea? - Cei tari se îngradira
Cu-averea si marirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furara, în veci vezi cum conspira
Contra celor ce dânsii la lucru-i osândira
Si le subjuga munca vietii lor întregi.
Unii plini de placere petrec a lor viata,
Trec zilele voioase si orele surâd.
În cupe vin de ambra - iarna gradini, verdeata,
Vara petreceri, Alpii cu fruntile de gheata -
Ei fac din noapte ziua s-a zilei ochi închid.
Virtutea pentru dânsii ea nu exista. Însa
V-o predica, caci trebui sa fie brate tari,
A statelor greoaie care trebuie-mpinse
Si trebuiesc luptate razboaiele aprinse,
Caci voi murind în sânge, ei pot sa fie mari.
Si flotele puternice s-armatele faloase,
Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
S-acele milioane, ce în gramezi luxoase
Sunt strânse la bogatul, pe cel sarac apasa,
Si-s supte din sudoarea prostitului popor.
Religia - o fraza de dânsii inventata
Ca cu a ei putere sa va aplece-n jug,
Caci de-ar lipsi din inimi speranta de rasplata,
Dupa ce-amar muncirati mizeri viata toata,
Ati mai purta osânda ca vita de la plug?
Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Si v-a facut sa credeti ca veti fi rasplatiti...
Nu! moartea cu viata a stins toata placerea -
Cel ce în asta lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, caci morti sunt cei muriti.
Minciuni si fraze-i totul ce statele sustine,
Nu-i ordinea fireasca ce ei a fi sustin;
Averea sa le aperi, marirea s-a lor bine,
Ei bratul tau înarma ca sa lovesti în tine,
Si pe voi contra voastra la lupta ei va mân'.
De ce sa fiti voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastra abia puteti trai?
De ce boala si moartea sa fie partea voastra,
Când ei în bogatia cea splendida si vasta
Petrec ca si în ceruri, n-au timp nici de-a muri?
De ce uitati ca-n voi e si numar si putere?
Când vreti, puteti prea lesne pamântul sa-mpartiti.
Nu le mai faceti ziduri unde sa-nchid-avere,
Pe voi unde sa-nchida, când împinsi de durere
Veti crede c-aveti dreptul si voi ca sa traiti.
Ei îngraditi de lege, placerilor se lasa,
Si sucul cel mai dulce pamântului i-l sug;
Ei cheama-n voluptatea orgiei zgomotoase
De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase:
Frumsetile-ne tineri batrânii lor distrug.
Si de-ntrebati atuncea, voua ce va ramâne?
Munca, din care dânsii se-mbata în placeri,
Robia viata toata, lacrimi pe-o neagra pâine,
Copilelor patate mizeria-n rusine...
Ei tot si voi nimica; ei cerul, voi dureri!
De lege n-au nevoie - virtutea e usoara
Când ai ce-ti trebuieste... Iar legi sunt pentru voi,
Voua va pune lege, pedepse va masoara
Când mâna v-o întindeti la bunuri zâmbitoare,
Caci nu-i iertat nici bratul teribilei nevoi.
Zdrobiti orânduiala cea cruda si nedreapta,
Ce lumea o împarte în mizeri si bogati!
Atunci când dupa moarte rasplata nu v-asteapta,
Faceti ca-n asta lume sa aiba parte dreapta,
Egala fiecare, si sa traim ca frati!
Sfarmati statuia goala a Venerei antice,
Ardeti acele pânze cu corpuri de ninsori;
Ele stârnesc în suflet ideea neferice
A perfectiei umane si ele fac sa pice
În ghearele uzurei copile din popor!
Sfarmati tot ce atâta inima lor bolnava,
Sfarmati palate, temple, ce crimele ascund,
Zvârliti statui de tirani în foc, sa curga lava,
Sa spele de pe pietre pâna si urma sclava
Celor ce le urmeaza pân' la al lumii fund!
Sfarmati tot ce arata mândrie si avere,
O! dezbracati viata de haina-i de granit,
De purpura, de aur, de lacrimi, de urât -
Sa fie un vis numai, sa fie o parere,
Ce far' de patimi trece în timpul nesfârsit.
Ziditi din darmature gigantici piramide
Ca un memento mori pe al istoriei plan;
Aceasta este arta ce sufletu-ti deschide
Naintea veciniciei, nu corpul gol ce râde
Cu mutra de vânduta, cu ochi vil si viclean.
O! aduceti potopul, destul voi asteptarati
Ca sa vedeti ce bine prin bine o sa ias';
Nimic... Locul hienei îl lua cel vorbaret,
Locul cruzimii vechie, cel lins si pizmataret,
Formele se schimbara, dar raul a ramas.
Atunci va veti întoarce la vremile-aurite,
Ce mitele albastre ni le soptesc ades,
Placerile egale egal vor fi-mpartite,
Chiar moartea când va stinge lampa vietii finite
Vi s-a parea un înger cu parul blond si des.
Atunci veti muri lesne fara de-amar si grija,
Feciorii-or trai-n lume cum voi ati vietuit,
Chiar clopotul n-a plânge cu limba lui de spija
Pentru acel de care norocul avu grija;
Nimeni de-a plânge n-are, el traiul si-a trait.
Si boale ce mizeria s-averea nefireasca
Le nasc în oameni, toate cu-ncetul s-or topi;
Va creste tot ce-n lume este menit sa creasca,
Va bea pân-în fund cupa, pân' va vrea s-o zdrobeasca,
Caci va muri când nu va avea la ce trai.
....
1874, 1 decembrie
Aceasta poezie a geniului poporului roman a fost publicata la 1 Decembrie ,data ce peste ani va deveni Sarbatoarea nationala a poporului roman,Ziua formarii Romaniei Mari,pentru care atit de mult a luptat Mihai Eminescu.
joi, 22 noiembrie 2012
Sa cinte muzica
Romanii au iubit intotdeauna cintecul si jocul mai ales cei de la tara.
Fetele si baietii,tinerii si batrinii de-abia asteptau sa vina duminica sau o sarbatoare sa joace la hora satului,sa mearga la joc.
Mergeau si babele sa aiba subiect de discutie in saptamina care vine.
La joc jucau si mosii si babele.
Acum nu mai e joc duminica ori e post ori nu e post .
Manelele se asculta la casti.
Mai ales de tineri.
Le recomand azi sa asculte urmatoarele nestemate ale folclorului din Ardeal si sunt sigur ca vor renunta la muzica de provenienta turceasca.
Ioan Bocsa-Ana zorile se varsa
Dumitru Constantin-Sus ii luna-n doua coarne
Maria Butaciu-Dupa deal rasare luna.
Maria Butaciu-Bade palarie noua
Maria Butaciu-Cu-i nu-i place dragostea
Ma supara faptul ca unele melodii pe care ar trebui sa le cinte numai barbatii le cinta femeile.
Mariana Deac-De la mindre vin acuma
Maria Butaciu-Dupa deal rasare luna.
Mirela Boureanu Vaida-Ana zorile se varsa
Intr-un fel e normal .
S-a schimbat lumea.
Ce a fost anormal si condamnabil in trecut e ceva normal azi.
Sa cinte muzica
marți, 20 noiembrie 2012
Superclassico
Stadionul ,,Bombonera "din Buenos Aires ,va gazdui incepind cu ora 22.00(ora locala),in 21 noiembrie a.c ,,Superclassico",adica jocul dintre Argentina si Brazilia,selectionate cu jucatori numai din campionatul intern.
Brazilia a cistigat acasa cu 2-1.
Noutatile Braziliei pentru acest joc sint portarul Diego Cavalieri care se pare ca va fi titular si atacantul Fred, care revine in nationala pentru care a inscris 19 goluri.
Jocul se transmite si in Romania.
Brazilia a cistigat acasa cu 2-1.
Noutatile Braziliei pentru acest joc sint portarul Diego Cavalieri care se pare ca va fi titular si atacantul Fred, care revine in nationala pentru care a inscris 19 goluri.
Jocul se transmite si in Romania.
Normal
Pentru sportul aradean sfirsitul de saptamina a insemnat
Infringerea UTA-ei la Baia Mare
Infringerea baschetbalistelor la Satu Mare.
AMEFA la polo a obtinut doua victorii in Superliga si a urcat pe locul patru.
UTA a condus cu 1-0.
La scorul de 1-1 a obtinut un penalty pe care l-a ratat Gligor.
Cind arbitri nu ne dau 11 m ne plingem ca sint impotriva noastra si ca au ceva cu noi.
Doamna Albon ne-a dat penalty.
Ne-am batut joc de el si l-am ratat.
Le-a dat si lor si ne-au batut.
La baschet am pierdut ultimul sfert la 10 puncte si am pierdut jocul.
Primul in acest campionat
La polo ca sa fii pe locul patru trebuie sa bati Rapidul,Crisul,Poli Cluj si Sportul.
Daca se mai bat si ele intre ele e si mai bine.
Atit.
Mai mult de locul patru nu se poate.
Daca nu e patru e bun si cinci.
In peste 60 de prezenta am fost si noi odata pe locul doi.
Mai trebuie sa treaca 60 de ani.
Eu nu mai prind.
Cei ce se nasc de acuma vor mai vedea pe AMEFA pe locul doi.
Normal..
Infringerea UTA-ei la Baia Mare
Infringerea baschetbalistelor la Satu Mare.
AMEFA la polo a obtinut doua victorii in Superliga si a urcat pe locul patru.
UTA a condus cu 1-0.
La scorul de 1-1 a obtinut un penalty pe care l-a ratat Gligor.
Cind arbitri nu ne dau 11 m ne plingem ca sint impotriva noastra si ca au ceva cu noi.
Doamna Albon ne-a dat penalty.
Ne-am batut joc de el si l-am ratat.
Le-a dat si lor si ne-au batut.
La baschet am pierdut ultimul sfert la 10 puncte si am pierdut jocul.
Primul in acest campionat
La polo ca sa fii pe locul patru trebuie sa bati Rapidul,Crisul,Poli Cluj si Sportul.
Daca se mai bat si ele intre ele e si mai bine.
Atit.
Mai mult de locul patru nu se poate.
Daca nu e patru e bun si cinci.
In peste 60 de prezenta am fost si noi odata pe locul doi.
Mai trebuie sa treaca 60 de ani.
Eu nu mai prind.
Cei ce se nasc de acuma vor mai vedea pe AMEFA pe locul doi.
Normal..
miercuri, 14 noiembrie 2012
Amicale de calibru
14 noiembrie 2012 nu e zi de jocuri in preliminariile CM 14,este zi de amicale.
Sunt citeva amicale interesante.
Olanda-Germania si
Italia-Franta par a fi cele mai tari.
Olanda -Germania poate fi oricind o finala a unui Campionat european sau a unui Campionat mondial.
S-au intilnit pe terenul nemtilor in 1974.Mare dejavantaj pentru Cruyff in acea finala.
Se joaca azi de la 21.30.
Italia si Franta pot si ele juca o finala de Campionat european oricind.
Adevarul e ca nici Italia si nici Franta nu mai au jucatorii de alta data.
La nivelul actual al fotbalului,la traditia lor fotbalistica ,pot emite pretentii.
De urmarit de la ora 21.50.
Brazilia echipa de cinci ori campioana mondiala joaca de la ora 2.30 ,la New Jersey,cu Columbia.
Va fi o batalie intre Neymar si Radamel Falcao.
Sa vedem care este mai valoros.
Sunt citeva amicale interesante.
Olanda-Germania si
Italia-Franta par a fi cele mai tari.
Olanda -Germania poate fi oricind o finala a unui Campionat european sau a unui Campionat mondial.
S-au intilnit pe terenul nemtilor in 1974.Mare dejavantaj pentru Cruyff in acea finala.
Se joaca azi de la 21.30.
Italia si Franta pot si ele juca o finala de Campionat european oricind.
Adevarul e ca nici Italia si nici Franta nu mai au jucatorii de alta data.
La nivelul actual al fotbalului,la traditia lor fotbalistica ,pot emite pretentii.
De urmarit de la ora 21.50.
Brazilia echipa de cinci ori campioana mondiala joaca de la ora 2.30 ,la New Jersey,cu Columbia.
Va fi o batalie intre Neymar si Radamel Falcao.
Sa vedem care este mai valoros.
sâmbătă, 10 noiembrie 2012
Turneul Campionilor
In aceasta saptamina la Londra s-a desfasurat Turneul Campionilor care a ajuns pina in fazaemifinalelor.
Au participat primii opt clasati in clasamentul ATP 2012.
Locul lui Nadal,accidentat, clasat pe 4, a fost luat de Tipsarevic clasat pe locul 9.
In semifinale se vor intilni
Novak Djokovic, numarul unu mondial ,cu numarul 7 mondial ,Juan Martin del Potro.
Roger Fererer, numarul doi mondial ,va juca pentru un loc in finala, cu numarul trei mondial ,Andy Murray.
Singurul neinvins la acest turneu este Djokovic.
Murray a pierdut cu Djokovic in grupa iar Federer a pierdut cu del Potro in grupa.
del Potro a pierdut cu David Ferrer in grupa.
Premiile turneului sunt in valoare de 2.227.500 lire sterline.
Au participat primii opt clasati in clasamentul ATP 2012.
Locul lui Nadal,accidentat, clasat pe 4, a fost luat de Tipsarevic clasat pe locul 9.
In semifinale se vor intilni
Novak Djokovic, numarul unu mondial ,cu numarul 7 mondial ,Juan Martin del Potro.
Roger Fererer, numarul doi mondial ,va juca pentru un loc in finala, cu numarul trei mondial ,Andy Murray.
Singurul neinvins la acest turneu este Djokovic.
Murray a pierdut cu Djokovic in grupa iar Federer a pierdut cu del Potro in grupa.
del Potro a pierdut cu David Ferrer in grupa.
Premiile turneului sunt in valoare de 2.227.500 lire sterline.
vineri, 9 noiembrie 2012
Fotbal vest
Din 1990 incoace au aparut o gramada de publicatii si de sport si de alta natura.
Putine din ele au reusit sa se mentina.
Fotbal vest este saptaminalul care se mentine.
Cit de bine i-ar merge acestui saptaminal daca Resita,Timisoara,Petrosaniul.Hunedoara,Aradul ar avea echipe in prima divizie.
Egreu sa scrii numai de liga a doua .
Acum sunt doar doua formatii in aceasta parte de tara si de Liga a doua.
Este singurul saptaminal de fotbal serios,profesionist ,facut bine.
Este cu mult peste gazeta si prosport care numai ziare de sport nu sunt.
Este jignitor sa scrii numai de o echipa.
Echipa care demult nu mai trebuia sa existe in fotbalul romanesc.
In As,Marca,Lequipe,france -football ,nu gasesti asemenea prostii,specifice miticilor.
Ma numar printre putinii care are toate numerele,de la primul pina la ultimul din Fotbal vest.
De citiva ani scoate un anuar.
Ca sa fie complet acest anuar ar trebui sa mai cuprinda urmatoarele
-clasamentele finale din Scotia,Anglia,Olanda,Franta,Spania,Portugalia,Germania,Ungaria,Serbia si Italia.
-primii trei in clasamentul golgeterilor din fiecare campionat mentionat
-finala Cupei
-finala Cupei Ligii
-finala Supercupei
Daca ar avea si aceste date in rezumat,Anuarul ar fi de 10 plus.
Asa e de 10 ca si saptaminalul.
Putine din ele au reusit sa se mentina.
Fotbal vest este saptaminalul care se mentine.
Cit de bine i-ar merge acestui saptaminal daca Resita,Timisoara,Petrosaniul.Hunedoara,Aradul ar avea echipe in prima divizie.
Egreu sa scrii numai de liga a doua .
Acum sunt doar doua formatii in aceasta parte de tara si de Liga a doua.
Este singurul saptaminal de fotbal serios,profesionist ,facut bine.
Este cu mult peste gazeta si prosport care numai ziare de sport nu sunt.
Este jignitor sa scrii numai de o echipa.
Echipa care demult nu mai trebuia sa existe in fotbalul romanesc.
In As,Marca,Lequipe,france -football ,nu gasesti asemenea prostii,specifice miticilor.
Ma numar printre putinii care are toate numerele,de la primul pina la ultimul din Fotbal vest.
De citiva ani scoate un anuar.
Ca sa fie complet acest anuar ar trebui sa mai cuprinda urmatoarele
-clasamentele finale din Scotia,Anglia,Olanda,Franta,Spania,Portugalia,Germania,Ungaria,Serbia si Italia.
-primii trei in clasamentul golgeterilor din fiecare campionat mentionat
-finala Cupei
-finala Cupei Ligii
-finala Supercupei
Daca ar avea si aceste date in rezumat,Anuarul ar fi de 10 plus.
Asa e de 10 ca si saptaminalul.
luni, 5 noiembrie 2012
Hategan
Ovidiu Hategan va arbitra miercuri 1FC Bayern-OSC Lille, in Liga Campionilor.
Dupa prestatiile apreciate foarte bine in Europa,indiferent de jocul arbitrat,a intrat in vizorul lui Collina si a fost rasplatit cu o delegare la acest joc.
Aradul nu prea a avut arbitri de prima mina,niciodata.
Adica,pardon,a avut dar nu au reprezentat Aradul dupa ce au ajuns mari.
Primul ecuson FIFA din fotbalul romanesc s-a nascut in Arad,dar a reprezentat Bucurestiul.
Ioan Igna,cu toate originile lui la Maderat,la JO,la CM a reprezentat Timisoara.
Sper ca domnul doctor sa reprezinte cit se poate de bine Aradul.
Sa nu-l paraseasca niciodata.
Prin el se mai aude si de Arad, in Europa si in lume.
Dupa prestatiile apreciate foarte bine in Europa,indiferent de jocul arbitrat,a intrat in vizorul lui Collina si a fost rasplatit cu o delegare la acest joc.
Aradul nu prea a avut arbitri de prima mina,niciodata.
Adica,pardon,a avut dar nu au reprezentat Aradul dupa ce au ajuns mari.
Primul ecuson FIFA din fotbalul romanesc s-a nascut in Arad,dar a reprezentat Bucurestiul.
Ioan Igna,cu toate originile lui la Maderat,la JO,la CM a reprezentat Timisoara.
Sper ca domnul doctor sa reprezinte cit se poate de bine Aradul.
Sa nu-l paraseasca niciodata.
Prin el se mai aude si de Arad, in Europa si in lume.
5 noiembrie
5 noiembrie.
E ziua de nastere a unuia dintre cei mai selectionati jucatori ce au jucat la UTA.
A venit la UTA si a cistigat un titlu la juniori ,avindu-l ca antrenor pe fratele sau vitreg.
Coloman Braun l-a promovat in prima echipa.
A jucat cu Petschovschi,Petescu,Tirlea,Metcas.
A fost printre cei mai buni.
Poate cea mai buna extrema dreapta din fotbalul romanesc.
Din toate timpurile
Vara a plecat de la UTA.
In octombrie a jucat in echipa Romaniei.
Nu avea inca 20 de ani.
Ii implinea in 5 noiembrie.
Un antrenor l-a numit Sageata Carpatilor.
La multi ani, Ion Pircalab
E ziua de nastere a unuia dintre cei mai selectionati jucatori ce au jucat la UTA.
A venit la UTA si a cistigat un titlu la juniori ,avindu-l ca antrenor pe fratele sau vitreg.
Coloman Braun l-a promovat in prima echipa.
A jucat cu Petschovschi,Petescu,Tirlea,Metcas.
A fost printre cei mai buni.
Poate cea mai buna extrema dreapta din fotbalul romanesc.
Din toate timpurile
Vara a plecat de la UTA.
In octombrie a jucat in echipa Romaniei.
Nu avea inca 20 de ani.
Ii implinea in 5 noiembrie.
Un antrenor l-a numit Sageata Carpatilor.
La multi ani, Ion Pircalab
sâmbătă, 3 noiembrie 2012
Program bogat
Simbata 3 noiembrie 2012, UTA sta.
Avem insa trei jocuri cu miza in aceasta zi.
De la ora 14.45, Manchester United-Arsenal Londra.
De la ora 19.30, Hamburger SV-1 FC Bayern
De la 21.45, Juventus-Inter.
Pe Old Trafford Ferguson se intilneste cu Arsene Wenger sau daca vreti Rooney cu Arleta.
Va juca van Persie contra fostei sale echipe,aceastai intrebarea.
MU locul doi,Arsenal locul 6.
Si joaca de la ora 14.45,nu la 22.00.
Ei au inventat fotbalul,noi il facem de ris.
Hamburgul nu mai e echipa de alta data.
Bayern a ramas aceeasi.A venit Leverkusen si i-a stopat din galop.
Hamburg locul 7,Bayern locul intii.
In peninsula ,liderul intilneste echipa de pe locul trei.
O victorie a lui Inter ar face ca la adevar, Juventus sa aiba plus 10 iar milanezii plus 12.
Ar reincepe campionatul.
Duminica avem handbal .
Oltchim-Randers
Podraska-U Jolidon
Romania-Islanda ,la masculin, in preliminariile CE.
Olchimul as vrea sa-si continue sirul victoriilor in LC.
U Jolidon alearga dupa o victorie, care sa-i asigure locul trei in grupa.
La masculin ,nu mai suntem demult ceea ce am fost.
Traim din amintiri.
Eu ma bucur ca am avut ocazia sa-i vad jucind,pe viu,nu la televizor,pe Gatu,Penu,Birtalan,Voina,Kicsid,Mironiuc,Deacu,Vasilache,Maricel Voinea si pe marii antrenori Oprea Vlase,Nicolae Nedef,Lascar Pana,Constantin Lache.
Se juca handbal in Divizia A pe terenul de la Stadionul Gloria,in aer liber.
Avem insa trei jocuri cu miza in aceasta zi.
De la ora 14.45, Manchester United-Arsenal Londra.
De la ora 19.30, Hamburger SV-1 FC Bayern
De la 21.45, Juventus-Inter.
Pe Old Trafford Ferguson se intilneste cu Arsene Wenger sau daca vreti Rooney cu Arleta.
Va juca van Persie contra fostei sale echipe,aceastai intrebarea.
MU locul doi,Arsenal locul 6.
Si joaca de la ora 14.45,nu la 22.00.
Ei au inventat fotbalul,noi il facem de ris.
Hamburgul nu mai e echipa de alta data.
Bayern a ramas aceeasi.A venit Leverkusen si i-a stopat din galop.
Hamburg locul 7,Bayern locul intii.
In peninsula ,liderul intilneste echipa de pe locul trei.
O victorie a lui Inter ar face ca la adevar, Juventus sa aiba plus 10 iar milanezii plus 12.
Ar reincepe campionatul.
Duminica avem handbal .
Oltchim-Randers
Podraska-U Jolidon
Romania-Islanda ,la masculin, in preliminariile CE.
Olchimul as vrea sa-si continue sirul victoriilor in LC.
U Jolidon alearga dupa o victorie, care sa-i asigure locul trei in grupa.
La masculin ,nu mai suntem demult ceea ce am fost.
Traim din amintiri.
Eu ma bucur ca am avut ocazia sa-i vad jucind,pe viu,nu la televizor,pe Gatu,Penu,Birtalan,Voina,Kicsid,Mironiuc,Deacu,Vasilache,Maricel Voinea si pe marii antrenori Oprea Vlase,Nicolae Nedef,Lascar Pana,Constantin Lache.
Se juca handbal in Divizia A pe terenul de la Stadionul Gloria,in aer liber.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)