Cum să furi o ţară: retrocedările din Transilvania

CUM SĂ FURI O ŢARĂ. Dezvăluiri despre retrocedările din Transilvania

"După 1918 - 1919, evenimentele de la finele Primului Război Mondial au pus în faţă următorul aspect: Transilvania a fost sub mâna unor feudali, chiar în secolul XX, în jur de 200 de familii din Ungaria şi care erau propietari de pământ. 80% dintre proprietăţi susţineau că sunt motorul şi progresul dezvoltării TRansilvaniei, având această suprafaţă de peste 80% din pămîântul Transilvaniei. Ei au plecat din Transilvania o dată cu armatele ungare, lăsând în urmă un cortegiu de crime, de sânge, de răzbunări. România a dat legea reformei agrare din 1921 care are un specific de restul reformei agrare din România. Reforma pentru Banat, Transilvania şi Crişana era o reformă agrară cu expropiere şi cu despăgubire a foştilor proprietari. Acestor mari propietari, numiţi optanţi, li s-a pus în faţă următorul aspect: fie revii în România, cetăţean român, dai seamă faptelor săvârşite şi te supui reformei agrare ca orice cetăţean. Ei au optat să plece din România şi au optat pentru cetăţenia maghiară. Au rămas problemele de proprietate", a spus Pop.

La începutul anilor 20, familiile s-au adresat unor instanţe internaţionale.

"Între 1920-1922, s-au adresat instanţelor din România unde au cerut proprietăţile. Au pierdut procesele. S-au adresat instanţelor internaţionale. S-au judecat la Haga. România câştigă acel proces şi se stabileşte un arbitraj. Statul român a plătit, prin depuneri în coroane aur, în jur de 3,2 tone aur. Pe de altă parte, statul ungar a fost obligat la o serie de despăgubiri. România a cesionat aceste despăgubiri şi a spus îi despăgubesc pe optanţii voştri din ce ne datoraţi nouă. Şi s-au făcut două fonduri de unde ei şi-au încasat banii", a mai spus Pop.