Istorie

                    Proclamarea României ca  Regatu

 Sâmbăta in 14/26 Martie 1881camer'a si senatulu României a vot

a t u in unanimitate urmatori'a lege :

Art. I. Romani'a ie t i t l u lu de Regatu. Domnulu iei, Carol I, ie, pentru Sine si moştenitorii Sei, titlulu de Rege alu României.

Art. II. Mostenitoriulu Tronului va purta titlulu de Principe Regalu. I n aceeaşi di la orele 6 ambele Corpuri Legiiiitore,

avend in capu pe presiedintii loru, Principele Dimitrie Grhika si d. C. A. Rosetti, pe I. S. S. Mitropolitulu Primatu, impreuna cu PP. SS. LL.

Episcopii eparchioti, s'au presentatu la Palatu spre a supune M. S. R. Domnului voturile date de Senatu si de Adunarea deputatiloru. Dupa ce au fostu introduse in sala Tronului, unde erau facia si-tUnii: miniştrii, Măriile Loru Regale 'Si-au facutu intrarea

si S'au suitu pe Tronu, in midiloculu celoru mai viui aclamatiuni. D-nii presiedinti alu Senatului si alu Adunarei deputatiloru s'au infatisiatu inaintea Mariiloru Loru Regale, si presiedintele Senatului ar o s t i tu urmatorele cuvinte :

                              Măria Ta,

Suntu mândru si fericitu ca sortea m'a desemn a t u a veni din partea Senatului si Adunarei deputatiloru, spre a da citire Măriei Vostre Regale, legei ce s'a votatu asta-di de ambele Corpuri Legiuitore, si prin care se incoroneza dorintiele intregii Romanii.

La acestea Domnulu a respunsu urmatorele:

Mare si solemnu este momeutulu in care representantii natiunei au venitu in giurulu Meu, spre a Mi supnne hotariiea unanima a Corpuriloru Legiuitoare.

Elu incepe o foia noua in cartea in care sta scrisa vieti'a poporului Romanu, si incheie o periodaplina de lupte si de greutăţi, dar si bogata in barbatesci siiintie, in eroice fapte. In acestu momeutu,

voiu repeta ceea-ce amu spusu totdeaun vointi'a natiunei a fost pururea călăuza Domniei Mele, De cincisprediece ani sunt Domnulu incungiuratu cu dragostea si cu încrederea natiunei ; aceste sentiemente dilele bune le-au inveselitu, dilele grele le-au

i n t a r i t u intre noi. Mândru dar am fost ca Domnu,

scumpu Mi-a fost acestu nume pe care s'a revarsatu

in trecutu raze de glorie si de m ă r i r e ; pentru viitor

inse România a crediutu ca este necesariu si conformu

cu întinderea, cu insemnatatea ci cu puterea

dobândita si manifesta prin acte neindoelnice si cari

au inaltiatu numele ei, de a se proclama in Regatu.

Nu dar pentru Mine personalu, ci pentru mărirea

tarei Mele primiscu titlulu care esprima dorintia cea

mai viua care arde de atâta timpu in peptulu fiecărui

Romanu, dar care nu schimba intru nimicu legaturile

streirse stabilite intre naţiune si Mine, si

uare au dovedita cât sunt de tari evenimentele ce

le am petrecutu împreuna.

Fie ca primulu Rege alu României se se bucure

de aceiaşi iubire ca acelu care pana astadi a fost

si remane Domnulu ei ; ca-ci, pentru Mine, dragostea

acestui nobilu si vitézu poporu, cărui am datu inim'a

si sufletulu Meu, este mai scumpa si mai pretiôsa de

cât tôte măririle cari incungiôra Corôn'a.

Aceste cuvinte, des intrerupte de aclamatiunile

esistentiei, au fost urmate de urările cele mai entusiaste.

Apoi Domnulu, pogorandu-Se de pe Tron, a

subscrisu, in fati'a representantiloru natiunei, decretulu

de sancţionare a legei.

Majestatile Loru, neincetatu aclamate, S'au

apropiatu apoi de d-nii presiedinti alu Senatului si

alu Adunarei deputatiloru, precum si de I . P. S. S.

Mitropolitulu Primat si de PP. SS. LL. părinţi

Episcopi, le-au multiemitu pentru urările esprimate,

si S'au intretienutu asemenea, in modulu cela mai

gratipsu, cu d-nii senatori si deputaţi.

I u timpulu cât a u duratu acést'a ceremonie, o

nenumerata mulţime, cumpusa de persône din tôte

stările sociale, se adunase impregiurulu Pelatului si

pe stradele laterale manifestandu, prin nesfârşite

urări, fericirea cu care partecipa la marele actu proclamatu

de representantii natiunei.                                                                                 Majestatile Loru, incungiurate de I; P. S. S.

Mitropolitulu Primat, de d-nii presiedinti, alu Senatului

si alu Camerei si de d. presiedinte alu Consiliului

de miniştri, S'au aretatu pe balcon si au

multiemitu poporului, venitu spontaneu pentru a saluta

pe Regele si Regina României.

* M a j e s t a t i l e L o r u R e g a l e s i R e g i n a României .                                Luni la 11 ôre diminéti'a au asistatu la Te- Deum, in sant'a Mitropolia. Mitropolitulu Primatu, incungiuratu de inaltuîu cleru, a chiamatu binecuventarile A-Tot-Puternicului asupra Regatului. Dniiminiştri, Senatulu si Adunarea deputatiloru, inaltelecorpuri ale Statului, consiliulu comunalu alu

capitalei, funcţionarii superiori ai autoritatiloru publice,

oficiri, generali si superiori din armata si din gard'a naţionala, erau facià la acést'a ceremonia.                                                                                           Detasiamente din tôte corpurile trupeloru

din garnisôna erau insirate in curtea Mitropoliei.

Dupa terminarea oficiului divinu, Regele a trecuta

inaintea frontului trupeloru, cari Iau aclamatu

cu urări entusiaste, apoi Majestatile Loru s'au intorsu

la Palatu. P e la 6 ore o lunga côlôna de tineri se îndrepta

spre palatu, precedată de music'a rosioriloru.

Doi tineri, felicitară pe* Maiestăţile Loru in numele

tinerimei scoleioru romane. M. S. Regele chiamà pe

unulu din ei si-insarcina se multiamésca camarediloru

sei. Pe la 7 ore stradele eraţi iluminate si la.71/A

urina o manifestatiune a juniloru comercianţi, care

fu primita de Majestatile Loru. Regele si Regin'a au

esitu pe stade in trăsura a la Daumont. O imensa

aclamatiune isbucni din tôte pepturile, când trasur'a

regala esi din curtea palatului : Sa traiasca Regele!

Sa traiasça Regin'a !

Este vorba de Regele Carol I si Regina Maria

Asa a redat presa vremii evenimentul.Am lasat textul original asa cum a aparut in 1881.